Banca Naţională a României a redus prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an la 2,8%, de la 3%

by

Banca Naţională a României a redus prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an la 2,8%, de la 3% anterior, iar pentru anul următor banca centrală previzionează o inflaţie în scădere 2,5%, faţă de prognoza anterioară care indica 3,2%.

“Conform scenariului de bază, după ce a atins 4,04% la finele anului 2019 şi ulterior a decelerat până la 2,68% în aprilie 2020, rata anuală a inflaţiei IPC este proiectată a se menţine în intervalul din jurul ţintei centrale pe întregul orizont al prognozei, plasându-se la nivelul de 2,8% la finele anului curent şi la 2,5% la sfârşitul anului viitor.

Faţă de Raportul precedent, indicatorul este proiectat la valori mai reduse cu 0,2 puncte procentuale la finalul anului curent şi cu 0,7 puncte procentuale pentru decembrie 2021″, se spune în raport.

Potrivit BNR, pe termen scurt, revizuirea ascendentă a presiunilor inflaţioniste vizibile pe segmentul alimentar – atât pe fondul perturbării lanţurilor de distribuţie globale, cât şi al majorării sensibile în context pandemic a cererii de bunuri de uz curent – este de aşteptat să le domine pe cele dezinflaţioniste de la nivelul preţurilor produselor energetice (combustibili şi gazele naturale).

Pe termen mediu, însă, deşi persistă incertitudini cu privire la magnitudinea relativă a şocurilor de ofertă, respectiv a celor de cerere în context pandemic, şi, implicit, la impactul inflaţionist net al acestora, scenariul de bază prevede o corecţie descendentă a ratei anuale a inflaţiei CORE2 ajustat, preconizată să se plaseze la finele anului viitor sub ţinta centrală de inflaţie (2,2%).

BNR menţionează că această evoluţie se datorează impactului semnificativ şi aşteptat a fi persistent exercitat de deficitul de cerere agregată format în economie în prima parte a anului curent.

Astfel, la orizontul proiecţiei, contribuţia descendentă a inflaţiei CORE2 ajustat explică aproape integral revizuirile în acelaşi sens ale valorilor proiectate ale inflaţiei headline; totodată, contribuţia cumulată a componentelor exogene ale coşului de consum este preconizată să rămână relativ similară valorilor proiectate în Raportul precedent.

“În aceste condiţii, conduita politicii monetare este configurată în vederea asigurării şi menţinerii stabilităţii preţurilor pe termen mediu într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile şi conservarea unui cadru macroeconomic stabil.

Runda curentă de proiecţie este marcată de numeroase riscuri şi, mai ales, incertitudini asociate evoluţiei activităţii economice atât pe plan intern, cât şi extern.

În contextul crizei de sănătate pe care o traversăm, incertitudinile cele mai ample se referă la durata şi intensitatea acesteia, parametri critici pentru configurarea coordonatelor atât ale scenariului de bază, cât şi ale celor alternative.

În plus, propagarea generalizată a crizei la nivel mondial, într-o manieră aproape fără precedent, face ca atât mediul intern, cât şi cel extern, să constituie surse extrem de apreciabile de riscuri”, se spune în raport.

În scenariul de bază, actuala criză de sănătate publică este presupusă a exercita doar efecte temporare asupra activităţii economice, chiar dacă de o severitate ridicată.

Sursa: Agerpres