Muzică vindecătoare! Cum ne poate ajuta muzica să ne simțim mai bine

by

 

De cele mai multe ori suntem propriii noştri terapeuţi, chiar fără să realizăm acest lucru, când după o zi obositoare, pentru relaxare, ascultăm muzica preferată. Ne recăpătăm liniştea, simţim cum stresul dispare, cum gândurile negative fac loc celor frumoase, iar depresia care pusese stăpânire pe noi face loc fericirii. Meloterapia poate trata tulburările mentale sau afective, anumite blocări mentale, agresivităţi ascunse. Muzica trezeşte spiritul de libertate, conştiinţa, îndepărtează pesimismul şi melancolia, îmbunătăţeşte calitatea somnului şi creativitatea, reducând stările de stres şi depresie, stimulează eliberarea de endorfine, aşa-numiţii hormoni ai fericirii.

Ţinând cont de faptul că viaţa noastră de zi cu zi este caracterizată de tensiuni permanente şi stres, meloterapia acţionează ca un tratament care ne ajută să ne menţinem sănătatea, măcar în ceea ce priveşte aspectul psihologic al problemei. „Pentru liniştire sau în situaţii stresante, ascultaţi cel mai bine muzică clasică, melodii romantice sau cântece de inimă albastră. Cel mai bine este să ascultaţi pur şi simplu discul preferat şi stresul dispare. Încă înainte de a ne naşte, din a 16-a săptămână de sarcină, anumite zgomote interne, cum ar fi bătăile inimii sau curgerea sângelui, dar şi cele din afară ne influenţează puternic. Organismul învaţă să reacţioneze la muzică, iar după naştere cu atât mai mult. Până în clipa când un copil începe să vorbească, el învaţă totul pe plan nonverbal, cu ajutorul silabelor, al cântecelelor, al ţipetelor – o muzică primară a cărei experienţă ne ghidează o viaţă întreagă.

Recomandări muzicale

  • Calmarea sistemului nervos: Concertul nr. 5 pentru pian şi orchestră de Beethoven şi Uvertura operei Parsifal de Wagner.
  • Destindere psihică şi relaxare: Sonata pentru flaut, alto şi harpă şi Clar de lună de Debussy, Nocturnele lui Chopin şi Apocalipsa animalelor de Vanghelis.
  • Combaterea oboselii şi surmenajului: “Poemul simfonic Vltva de Smetana” şi “Dimineaţa” de Grieg
  • Tratarea stărilor depresive: Carnavalul de Dvorak.
  • Calmarea stărilor de agitaţie: Oda bucuriei de Beethoven şi Corul pelerinilor de Wagner.
  • Tratarea nevrozei astenice şi a tulburărilor vegetative: Mica serenadă şi Simfonia nr. 41 de Mozart.
  • Calmarea marilor suferinţe care apar în urma unor întâmplări tragice: Concertul pentru violoncel de Dvorak şi Patetică de Ceaikovski.
  • Relaxare: Claude Debussy – Sonata pentru pian şi harpă, Nicolo Paganini – Concertul nr. 4 în Re Minor, Piotr Ilici Ceaikovsky – Uvertura operei “Frumoasa din pădurea adormită”.
  • Linişte interioară: Ludwig van Beethoven – Concertul imperial nr. 5 (Adagio din sonata pentru violoncel şi orchestra în sol minor), Franz Schubert – „Rosamunda” şi „Ave Maria”, Piotr Ilici Ceaikovsky – „Lacul lebedelor”, Robert Schumann – „Reverie”, Wolfgang Amadeus Mozart – Concert nr. 21 pentru pian şi orchestră.
  • Reglarea nivelului tensiunii arteriale: Wolfgang Amadeus Mozart – „Don Juan”, Franz Lizst – „Rapsodie maghiară”.
  • Surmenaj intelectual: Johann Sebastian Bach – „Fugile”.
  • Ameliorarea durerilor fizice: Ludwig van Beethoven – „Pastorala“, Maurice Ravel – „Bolero“, Frederick Chopin – Concert nr. 1 în Mi Minor.
  • Stimularea şi energizarea organismului: Giuseppe Verdi – Marşul din opera „Aida”, Johann Sebastian Bach – Brandenburgicele.

Sursa: Puterea

 

Leave a Comment