Previziuni despre Brexit: Standarde de viață, Salarii și Prețuri

by

 

Brexit este într-adevăr un “calcul”, dacă întreruperile pe termen scurt și costurile incontestabile în comerțul, producția și ocuparea forței de muncă pierdute vor fi în cele din urmă compensate prin creșterea eficienței și competitivității în Regatul Unit

Majoritatea experților consideră că inflația va scădea acum de la rata actuală de doar 3% până la obiectivul de 2% până în primele luni ale anului 2020. Aceasta presupune că rata băncii crește până la aproximativ 1,25 % până atunci, ceea ce înseamnă ipoteci mai mari și dobânzi mai mari pentru mulți consumatori și proprietari de case.

Ce ar putea merge prost după Brexit?

Atunci când referendumul din 2016 s-a opus așteptărilor, acesta a împins lira într-o scădere, pentru a împinge inflația de la aproximativ 0,6% în vara anului 2016 la nivelul actual de 3,1%.

Un Brexit neașteptat de greu ar putea șoca piețele într-o altă vânzare a lirei sterline, ceea ce ar însemna din nou prețuri mai mari pentru importuri și acest lucru s-ar resimți în costul tuturor produselor, de la portocale, până la benzină.

Practic, comercianții și investitorii consideră că Regatul Unit va avea nevoie de prețuri de export mult mai mici pentru a menține economia și cea mai rapidă modalitate de a face acest lucru este de a devaloriza lira.

Ce ar putea merge bine după Brexit?

O previziune optimistă asupra Brexit-ului ar putea însemna chiar o inflație mai scăzută decât era de așteptat. Cu toate acestea, creșterea globală este excepțional de puternică acum, ceea ce determină, în orice caz, creșterea prețurilor la mărfurile mondiale indiferent de Brexit (deci inflația ar fi crescut chiar și după scăderea lirelor în raport cu dolarul, euro și celelalte monede).

Ce se întâmplă cu salariile după Brexit?

Dacă salariile nu cresc rapid, astfel încât lucrătorii să nu poată obține venituri mai mari, atunci standardele de viață nu se vor ridica atât de repede pe termen scurt. Acest lucru poate însemna, totuși, mai multe locuri de muncă pe termen mediu și lung , iar acesta este motivul pentru care Marea Britanie se bucură de niveluri record de ocupare a forței de muncă astăzi).

Salariile ar putea, totuși, să crească rapid. Cererea globală pentru exporturile din Regatul Unit în zone precum SUA sau țările din Golf, indiferent de Brexit, ar putea crește cererea de forță de muncă și, astfel, o crestere a ofertei salariale.

În acelaşi timp, în unele industrii se poate produce un deficit al forței de muncă, având în vedere că lucrătorii din statele europene părăsesc sectoare precum munca în agricultură, construcții, asistenţă socială şi sanitară sau meserii din domeniul hotelier. În acest caz, salariile ar putea creşte în aceste domenii.

Totuşi, în cazul în care creșterea salariilor va pune presiune asupra profiturilor sau va determina o creştere a prețurilor într-o „spirală” preţ-salarii, atunci angajările și creșterea economică pe termen lung vor fi amenințate și inflația va urca. Astfel, Banca Angliei ar crește ratele pentru a reduce cererea.

Cum rămâne cu pierderea exporturilor către Europa după Brexit?

Din nou, aceasta depinde de tipul de afacere. Dacă se vor materializa așteptările actuale pentru un acord, atunci comerțul cu Europa și locurile de muncă vor fi afectate chiar și pe termen scurt. Unii muncitori vor trebui să treacă la industriile care deservesc piața non-UE și piața internă, de la cele care exportă acum în Europa. Este posibil să nu fie ușor. Un membru al comitetului de politică monetară al Băncii Angliei a afirmat recent: “Un câmp care produce în prezent orz, vândut pe piața europeană, nu poate fi replantat ușor cu fructe cu măslini”.

În ceea ce privește regiunile care vor avea cel mai mult de suferit, acestea vor fi în special cele care au votat cel mai puternic pentru Brexit, după cum au arătat estimări din presă la începutul acestui an, plus Irlanda de Nord (care este în favoarea rămânerii în UE). Londra și zonele mai bogate vor suferi mai puțin.

Va fi mai ieftină mâncarea în Marea Britanie după Brexit?

 Institutul de Studii Fiscale din Marea Britanie a ajuns la concluzia că modificările cursului de schimb pot avea efecte majore asupra prețului alimentelor, iar gospodăriile mai sărace, care cheltuiesc proporțional mai mult pe alimente decât cele mai bogate, ar putea fi cel mai mult afectate dacă rata de schimb scade şi prețurile la bunurile de larg consum cresc. Cei mai săraci 10% dintre locuitorii ţării cheltuiesc 23% din venitul lor pe alimente; în schimb, cei mai bogaţi 10% cheltuiesc mai puțin de jumătate din acest procent.

Însă, odată cu creșterea la nivel global, preţurile la produsele de larg consum precum cacao, suc de portocale, grâu și cafea, se vor majora.  Experiența în fazele de creștere globală anterioară sugerează că vom vedea și costul creșterii puiului și porcului,  odată cu o cerere mai mare din partea Chinei. Deci, pe termen scurt, prețurile la alimente pot crește oricum.

Marea Britanie va putea cumpăra produse de pe piețele globale, iar asta ar putea aduce economii, însă, potrivit planurilor actuale, Marea Britanie și UE nu vor percepe tarife între ele, astfel brânza franceză și salamurile germane nu se vor scumpi din acest motiv.Pe termen lung însă, beneficiul  Brexit-ului ar trebui să fie acela că, de la mielul din Noua Zeelandă și mașinile chinezești, la puii americani, Marea Britanie poate negocia și cumpăra cele mai ieftine mărfuri din străinătate. Cu toate acestea, prețul pe care îl va plăti ar putea include și importul de pui clorinați sau de cereale modificate genetic, acesta este un aspect controversat.

Odată cu implementarea Brexit-ului, Marea Britanie ar trebui să fie să fie mai productivă. Pe termen lung, salariile determină nivelul de trai și creșterea productivității crește salariile. Sub calitatea de membru al UE, în ultimii ani, creșterea productivității în Marea Britanie a fost dezamăgitoare, la fel și creșterea salariilor.

Susținătorii Brexit-ului susțin că o restructurare radicală a economiei britanice ar spori productivitatea și, astfel, exporturile, creșterea PIB-ului și standardele de viață.

Cu toate acestea, dacă forța de muncă devine relativ scumpă în noua lume, atunci productivitatea ar putea crește, deoarece industria și comerțul ar utiliza mai mulți roboți și soft-uri pentru a înlocui oamenii. Acest lucru ar spori cu siguranță productivitatea economiei britanice, dar nu pentru toți. Într-un astfel de caz, efectele producției mai mari pe lucrător nu vor fi neapărat împărțite egal sau echitabil (mai ales dacă mai mulți oameni își pierd locul de muncă).

Brexit este într-adevăr un “calcul”, dacă întreruperea pe termen scurt și costurile incontestabile ale comerțului pierdut, ale producției și ale ocupării forței de muncă vor fi eventual compensate prin creșterea eficienței și competitivității în Regatul Unit. Chiar și celui mai ager economist i-ar fi dificil să vorbească cu multă încredere în acest sens. Statisticile  sugerează că va fi nevoie de o reorientare radicală a comerțului din Regatul Unit spre China și India pentru a compensa comerțul mai lent cu Franța, Germania, Belgia, Olanda, Irlanda și Spania, de exemplu. Comerțul actual este condus de geografie (adică de proximitate) și de obiceiuri. Pro-europenii susțin că Marea Britanie poate exporta în China și India, oricum. Susținătorii Brexit-ului subliniază necesitatea unor noi acorduri comerciale care să permită  Regatului Unit să se orienteze către piețele emergente în creștere rapidă, de unde majoritatea creșterii globale va proveni, în următoarele decenii.

 

Analiză realizată de jurnaliștii “The Independent”

Leave a Comment